Psalmi
Capitol 84
(Catre mai marele cîntaretilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al fiilor lui Core.)1 Cît de placute sînt locasurile Tale, Doamne al ostirilor!
2 Sufletul meu suspina si tînjeste de dor dupa curtile Domnului, inima si carnea mea striga catre Dumnezeul cel viu!
3 Pîna si pasarea îsi gaseste o casa acolo, si rîndunica un cuib unde îsi pune puii... Ah! altarele Tale, Doamne al ostirilor, Împaratul meu si Dumnezeul meu!
4 Ferice de ceice locuiesc în Casa Ta! Caci ei tot mai pot sa Te laude. -
5 Ferice de ceice-si pun taria în Tine, în a caror inima locuieste încrederea.
6 Cînd strabat acestia Valea Plîngerii, o prefac într'un loc plin de izvoare, si ploaia timpurie o acopere cu binecuvîntari.
7 Ei merg din putere în putere, si se înfatiseaza înaintea lui Dumnezeu în Sion.
8 Doamne, Dumnezeul ostirilor, asculta rugaciunea mea! Ia aminte, Dumnezeul lui Iacov! -(Oprire).
9 Tu, care esti scutul nostru, vezi, Dumnezeule, si priveste fata unsului Tau!
10 Caci mai mult face o zi în curtile Tale de cît o mie în alta parte; eu vreau mai bine sa stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decît sa locuiesc în corturile rautatii!
11 Caci Domnul Dumnezeu este un soare si un scut, Domnul da îndurare si slava, si nu lipseste de niciun bine pe cei ce duc o viata fara prihana.
12 Doamne al ostirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
