Psalmi

Capitol 107

1 Laudati pe Domnul, caci este bun, caci în veac tine îndurarea Lui!``
2 Asa sa zica cei rascumparati de Domnul, pe cari i -a izbavit El din mîna vrajmasului,
3 si pe cari i -a strîns din toate tarile: dela rasarit si dela apus, dela miazanoapte si dela mare.
4 Ei pribegeau prin pustie, umblau pe cai neumblate, si nu gaseau nicio cetate, unde sa poata locui.
5 Sufereau de foame si de sete; le tînjea sufletul în ei.
6 Atunci, în strîmtorarea lor au strigat catre Domnul, si El i -a izbavit din necazurile lor;
7 i -a calauzit pe drumul cel drept, ca sa ajunga într'o cetate de locuit.
8 , de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
9 Caci el a potolit setea sufletului însetat, si a umplut de bunatati sufletul flamînd.
10 Cei ce sedeau în întunerec si umbra mortii, traiau legati în ticalosie si în fiare,
11 pentruca se rasvratisera împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentruca nesocotisera sfatul Celui Prea Înalt.
12 El le -a smerit inima prin suferinta: au cazut, si nimeni nu i -a ajutat.
13 Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i -a izbavit din necazurile lor.
14 I -a scos din întunerec si din umbra mortii, si le -a rupt legaturile.
15 , de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
16 Caci El a sfarîmat porti de arama, si a rupt zavoare de fier.
17 ebunii, prin purtarea lor vinovata, si prin nelegiuirile lor, ajunsesera nenorociti.
18 Sufletul lor se desgustase de orice hrana, si erau lînga portile mortii.
19 Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i -a izbavit din necazurile lor;
20 a trimes cuvîntul Sau si i -a tamaduit, si i -a scapat de groapa.
21 , de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui, si pentu minunile Lui fata de fiii oamenilor!
22 Sa -I aduca jertfe de multamiri, si sa vesteasca lucrarile Lui cu strigate de bucurie.
23 Ceice se pogorîsera pe mare în corabii, si faceau negot pe apele cele mari,
24 aceia au vazut lucrarile Domnului si minunile Lui în mijlocul adîncului.
25 El a zis, si a pus sa sufle furtuna, care a ridicat valurile marii.
26 Se suiau spre ceruri, se pogorau în adînc; sufletul le era perdut în fata primejdiei.
27 Apucati de ameteala, se clatinau ca un om beat, si zadarnica le era toata iscusinta.
28 Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i -a izbavit din necazurile lor.
29 A oprit furtuna, a adus linistea, si valurile s'au potolit.
30 Ei s'au bucurat ca valurile s'au linistit, si Domnul i -a dus în limanul dorit.
31 , de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea lui, si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
32 Sa -L înalte în adunarea poporului, si sa -L laude în adunarea batrînilor!
33 El preface rîurile în pustiu, si izvoare de apa în pamînt uscat,
34 tara roditoare în tara sarata, din pricina rautatii locuitorilor ei.
35 Tot El preface pustiul în iaz, si pamîntul uscat în izvoare de ape.
36 Aseaza acolo pe cei flamînzi, si ei întemeiaza o cetate ca sa locuiasca în ea;
37 însamînteaza ogoare, sadesc vii, si -i culeg roadele.
38 El îi binecuvinteaza, si se înmultesc nespus, si nu le împutineaza vitele.
39 Daca sînt împutinati si apasati prin asuprire, nenorocire si suferinta,
40 El varsa dispretul peste cei mari, si -i face sa pribegeasca prin pustiuri fara drum,
41 dar ridica pe cel lipsit, izbaveste pe cel nevoias, si înmulteste familiile ca pe niste turme.
42 ,,Oamenii fara prihana vad lucrul acesta si se bucura, si orice nelegiuire îsi închide gura!``
43 Cine este întelept, sa ia seama la aceste lucruri, si sa fie cu luare aminte la bunatatile Domnului.