Psalmi
Capitol 52
(Catre mai marele cîntaretilor. O cîntare a lui David. Facuta cu prilejul celor spuse de Doeg, Edomitul, lui Saul, cînd zicea: ,,David s'a dus în casa lui Ahimelec.``)1 Pentruce te falesti cu rautatea ta, asupritorule? Bunatatea lui Dumnezeu tine în veci.
2 Limba ta nu nascoceste decît rautate, ca un brici ascutit, viclean ce esti!
3 Tu iubesti mai degraba raul decît binele, mai degraba minciuna decît adevarul. -
4 Tu iubesti numai cuvinte nimicitoare, limba înselatoare!
5 De aceea si Dumnezeu te va doborî pe vecie, te va apuca si te va ridica din cortul tau, si te va desradacina din pamîntul celor vii. -
6 Cei fara prihana vor vedea lucrul acesta, se vor teme, si vor rîde de el, zicînd:
7 ,,Iata omul, care nu lua ca ocrotitor pe Dumnezeu, ci se încredea în bogatiile lui cele mari, si se bizuia pe rautatea lui.``
8 Dar eu sînt în Casa lui Dumnezeu ca un maslin verde, ma încred în bunatatea lui Dumnezeu, în veci de veci.
9 Te voi lauda totdeauna, pentruca ai lucrat; si, în fata copiilor Tai, voi nadajdui în Numele Tau, caci este binevoitor.