Faptele Apostolilor

Capitol 5

1 Dar un om, numit Anania, a vîndut o mosioara, cu nevasta-sa Safira,
2 si a oprit o parte din pret, cu stirea nevestei lui; apoi a adus partea cealalta, si a pus -o la picioarele apostolilor.
3 Petru i -a zis: ,,Anania, pentruce ti -a umplut Satana inima ca sa minti pe Duhul Sfînt, si sa ascunzi o parte din pretul mosioarei?
4 Daca n'o vindeai, nu ramînea ea a ta? Si, dupa ce ai vîndut -o, nu puteai sa faci ce vrei cu pretul ei? Cum s'a putut naste un astfel de gînd în inima ta? N'ai mintit pe oameni, ci pe Dumnezeu.``
5 Anania, cînd a auzit cuvintele acestea, a cazut jos, si si -a dat sufletul. O mare frica a apucat pe toti ceice ascultau aceste lucruri.
6 Flacaii s'au sculat, l'au învelit, l-au scos afara, si l-au îngropat.
7 Cam dupa trei ceasuri, a intrat si nevasta-sa, fara sa stie ce se întîmplase.
8 Petru i -a zis: ,,Spune-mi, cu atît ati vîndut mosioara?`` ,,Da``, a raspuns ea, ,,cu atîta.``
9 Atunci Petru i -a zis: ,,Cum de v'ati înteles între voi sa ispititi pe Duhul Domnului? Iata picioarele celorce au îngropat pe barbatul tau, sînt la usa, si te vor lua si pe tine.``
10 Ea a cazut îndata la picioarele lui, si si -a dat sufletul. Cînd au intrat flacaii, au gasit -o moarta; au scos -o afara, si au îngropat -o lînga barbatul ei.
11 mare frica a cuprins toata adunarea si pe toti cei ce au auzit aceste lucruri.
12 Prin mînile apostolilor se faceau multe semne si minuni în norod. Toti stateau împreuna în pridvorul lui Solomon,
13 si niciunul din ceilalti nu cuteza sa se lipeasca de ei; dar norodul îi lauda în gura mare.
14 umarul celor ce credeau în Domnul, barbati si femei, se marea tot mai mult;
15 pîna acolo ca scoteau pe bolnavi chiar pe ulite, si îi puneau pe paturi si pe asternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece Petru, macar umbra lui sa treaca peste vreunul din ei.
16 Multimea, deasemenea, alerga la Ierusalim, din cetatile vecine, si aducea pe cei bolnavi si pe cei chinuiti de duhuri necurate: si toti se vindecau.
17 Însa marele preot si toti cei ce erau împreuna cu el, adica partida Saducheilor, s'au sculat plini de pizma,
18 au pus mînile pe apostoli, si i-au aruncat în temnita de obste.
19 Dar un înger al Domnului a deschis usile temnitei, noaptea, i -a scos afara, si le -a zis:
20 ,,Duceti-va, stati în Templu, si vestiti norodului toate cuvintele vietii acesteia.``
21 Cînd au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis de dimineata în Templu, si au început sa învete pe norod. Marele preot si cei ce erau cu el, au venit pe neasteptate, au adunat Soborul si pe toata batrînimea fiilor lui Israel, si au trimes la temnita sa aduca pe apostoli.
22 Aprozii, la venirea lor, nu i-au gasit în temnita. S'au întors si au spus astfel:
23 ,,Temnita am gasit -o încuiata cu toata grija, si pe pazitori stînd în picioare la usi; dar, cînd am deschis, n'am gasit pe nimeni înlauntru.``
24 Cînd au auzit aceste vorbe, capitanul Templului si preotii cei mai de seama au ramas înmarmuriti, si nu stiau ce sa creada despre apostoli si despre urmarile acestei întîmplari.
25 Cineva a venit si le -a spus: ,,Iata ca oamenii, pe cari i-ati bagat în temnita, stau în Templu, si învata pe norod.``
26 Atunci capitanul Templului a plecat cu aprozii, si i-au adus; dar nu cu sila, caci se temeau sa nu fie ucisi cu pietre de norod.
27 Dupa ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Si marele preot i -a întrebat astfel:
28 ,,Nu v'am poruncit noi cu tot dinadinsul sa nu învatati pe norod în Numele acesta? Si voi iata ca ati umplut Ierusalimul cu învatatura voastra, si cautati sa aruncati asupra noastra sîngele acelui om.``
29 Petru si apostolii ceilalti, drept raspuns, i-au zis: ,,Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu decît de oameni!
30 Dumnezeul parintilor nostri a înviat pe Isus, pe care voi L-ati omorît, atîrnîndu -L pe lemn.
31 Pe acest Isus, Dumnezeu L -a înaltat cu puterea Lui, si L -a facut Domn si Mîntuitor, ca sa dea lui Israel pocainta si iertarea pacatelor.
32 oi sîntem martori ai acestor lucruri, ca si Duhul Sfînt, pe care L -a dat Dumnezeu celor ce asculta de El.``
33 Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi taia la inima si s-au sfatuit sa -i omoare.
34 Dar un Fariseu numit Gamaliel, un învatator al Legii, pretuit de tot norodul, s'a sculat în picioare în Sobor si a poruncit sa scoata putin afara pe apostoli.
35 Apoi le -a zis: ,,Barbati Israeliti, luati seama bine ce aveti de gînd sa faceti oamenilor acestora.
36 Caci nu de mult s'a ivit Teuda, care zicea ca el este ceva, si la care s'au alipit aproape patru sute de barbati. El a fost omorît, si toti cei ce îl urmasera, au fost risipiti si nimiciti.
37 Dupa el s'a ivit Iuda Galileanul, pe vremea înscrierii, si a tras mult norod de partea lui: a perit si el, si toti cei ce -l urmasera, au fost risipiti.
38 Si acum, eu va spun: ,Nu mai necajiti pe oamenii acestia, si lasati -i în pace! Daca încercarea sau lucrarea aceasta este dela oameni, se va nimici;
39 dar daca este dela Dumnezeu, n'o veti putea nimici. Sa nu va pomeniti ca luptati împotriva lui Dumnezeu.``
40 Ei au ascultat de el. Si, dupa ce au chemat pe apostoli, au pus sa -i bata cu nuiele, i-au oprit sa vorbeasca în Numele lui Isus, si le-au dat drumul.
41 Ei au plecat dinaintea Soborului, si s-au bucurat ca au fost învredniciti sa fie batjocoriti, pentru Numele Lui.
42 Si în fiecare zi, în Templu si acasa, nu încetau sa învete pe oameni, si sa vesteasca Evanghelia lui Isus Hristos.