Luca

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Capitol 15

1 Toti vamesii si pacatosii se apropiau de Isus ca sa -L asculte.
2 Si Fariseii si carturarii cîrteau si ziceau: ,,Omul acesta primeste pe pacatosi, si manînca cu ei.``
3 Dar El le -a spus pilda aceasta:
4 ,,Care om dintre voi, daca are o suta de oi, si pierde pe una din ele, nu lasa pe celelalte nouazeci si noua pe islaz, si se duce dupa cea pierduta, pîna cînd o gaseste?
5 Dupa ce a gasit -o, o pune cu bucurie pe umeri;
6 si, cînd se întoarce acasa, cheama pe prietenii si vecinii sai, si le zice: ,Bucurati-va împreuna cu mine, caci mi-am gasit oaia care era pierduta.`
7 Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie în cer pentru un singur pacatos care se pocaieste, decît pentru noua zeci si noua de oameni neprihaniti cari n'au nevoie de pocainta.
8 Sau care femeie, daca are zece lei (Greceste: drahme.) de argint, si pierde unul din ei, nu aprinde o lumina, nu matura casa, si nu cauta cu bagare de seama pîna cînd îl gaseste?
9 Dupa ce l -a gasit, cheama pe prietenele si vecinele ei, si zice: ,Bucurati-va împreuna cu mine, caci am gasit leul, pe care -l pierdusem.`
10 Tot asa, va spun ca este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur pacatos care se pocaieste.``
11 El a mai zis: ,,Un om avea doi fii.
12 Cel mai tînar din ei a zis tatalui sau: ,Tata, da-mi partea de avere, ce mi se cuvine.` Si tatal le -a împartit averea.
13 u dupa multe zile, fiul cel mai tînar a strîns totul, si a plecat într'o tara departata, unde si -a risipit averea, ducînd o viata destrabalata.
14 Dupa ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în tara aceea, si el a început sa duca lipsa.
15 Atunci s'a dus si s'a lipit de unul din locuitorii tarii aceleia, care l -a trimes pe ogoarele lui sa -i pazeasca porcii.
16 Mult ar fi dorit el sa se sature cu roscovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni.
17 Si -a venit în fire, si a zis: ,Cîti argati ai tatalui meu au belsug de pîne, iar eu mor de foame aici!
18 Ma voi scula, ma voi duce la tatal meu, si -i voi zice: Tata, am pacatuit împotriva cerului si împotriva ta,
19 si nu mai sînt vrednic sa ma chem fiul tau; fa-ma ca pe unul din argatii tai.`
20 Si s'a sculat, si a plecat la tatal sau. Cînd era înca departe, tatal sau l -a vazut, si i s'a facut mila de el, a alergat de a cazut pe grumazul lui, si l -a sarutat mult.
21 Fiul i -a zis: ,Tata, am pacatuit împotriva cerului si împotriva ta, nu mai sînt vrednic sa ma chem fiul tau.`
22 Dar tatal a zis robilor sai: ,Aduceti repede haina cea mai buna, si îmbracati -l cu ea; puneti -i un inel în deget, si încaltaminte în picioare.
23 Aduceti vitelul cel îngrasat, si taiati -l. Sa mîncam si sa ne veselim;
24 caci acest fiu al meu era mort, si a înviat; era pierdut, si a fost gasit.` Si au început sa se veseleasca.
25 Fiul cel mai mare era la ogor. Cînd a venit si s'a apropiat de casa, a auzit muzica si jocuri.
26 A chemat pe unul din robi, si a început sa -l întrebe ce este.
27 Robul acela i -a raspuns: ,Fratele tau a venit înapoi, si tatal tau a taiat vitelul cel îngrasat, pentruca l -a gasit iaras sanatos si bine.`
28 El s'a întarîtat de mînie, si nu voia sa intre în casa. Tatal sau a iesit afara, si l -a rugat sa intre.
29 Dar el, drept raspuns, a zis tatalui sau: ,Iata, eu îti slujesc ca un rob de atîtia ani, si niciodata nu ti-am calcat porunca; si mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied sa ma veselesc cu prietenii mei;
30 iar cînd a venit acest fiu al tau, care ti -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai taiat vitelul cel îngrasat.`
31 ,Fiule`, i -a zis tatal, ,tu întotdeauna esti cu mine, si tot ce am eu este al tau.
32 Dar trebuia sa ne veselim si sa ne bucuram, pentruca acest frate al tau era mort, si a înviat, era pierdut si a fost gasit.``