Isaia
Capitol 9
1 Totus întunerecul nu va împarati vecinic pe pamîntul în care acum este necaz. Dupa cum în vremurile trecute a acoperit cu ocara tara lui Zabulon si tara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slava tinutul de lînga mare, tara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor.
2 Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumina; peste cei ce locuiau în tara umbrei mortii rasare o lumina.
3 Tu înmultesti poporul, îi dai mari bucurii; si el se bucura înaintea Ta, cum se bucura la seceris, cum se veseleste la împartirea prazii.
4 Caci jugul care apasa asupra lui, toiagul, care -i lovea spinarea, nuiaua celui ce -l asuprea, le-ai sfarîmat, ca în ziua lui Madian.
5 Caci orice încaltaminte purtata în învalmasala luptei, si orice haina de razboi tavalita în sînge, vor fi aruncate în flacari, ca sa fie arse de foc.
6 Caci un Copil ni s'a nascut, un Fiu ni s'a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Îl vor numi: ,,Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele veciniciilor, Domn al pacii.
7 El va face ca domnia Lui sa creasca, si o pace fara sfîrsit va da scaunului de domnie al lui David si împaratiei lui, o va întari si o va sprijini prin judecata si neprihanire, de acum si'n veci de veci: iata ce va face rîvna Domnului ostirilor.
8 Domnul trimete un cuvînt împotriva lui Iacov: cuvînt care cade asupra lui Israel.
9 Tot poporul va avea cunostinta de el, Efraim si locuitorii Samariei, cari spun cu mîndrie si îngîmfare:
10 ,,Au cazut niste caramizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost taiati niste smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.``
11 De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrajmasii lui Retin, si va stîrni pe vrajmasii lor:
12 pe Sirieni de la rasarit, pe Filisteni de la apus; si vor mînca pe Israel cu gura plina; cu toate acestea, mînia Lui nu se potoleste, si mîna Lui este tot întinsa.
13 Caci nici poporul nu se întoarce la Cel ce -l loveste, si nu cauta pe Domnul ostirilor.
14 Deaceea Domnul va smulge din Israel capul si coada, ramura de finic si trestia, într'o singura zi.
15 (Batrînul si dregatorul sînt capul, si proorocul, care învata pe oameni minciuni, este coada.)
16 Cei ce povatuiesc pe poporul acesta îl duc în ratacire, si cei ce se lasa povatuiti de ei sînt pierduti.
17 De aceea nici Domnul n'ar putea sa se bucure de tinerii lor, nici sa aiba mila de orfanii si vaduvele lor, caci toti sînt niste nelegiuiti si niste rai, si toate gurile lor spun miselii. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potoleste, si mîna Lui este tot întinsa.
18 Caci rautatea arde ca un foc, care manînca maracini si spini, aprinde desisul padurii, din care se înalta stîlpi de fum.
19 De mînia Domnului ostirilor, tara parca ar fi aprinsa, si poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruta pe fratele sau,
20 fiecare jafuieste în dreapta, si ramîne flamînd, manînca în stînga, si nu se satura. La urma îsi manînca fiecare carnea bratului sau:
21 Manase manînca pe Efraim, Efraim pe Manase, si amîndoi împreuna pe Iuda. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potoleste, si mîna Lui este tot întinsa.