Isaia

Capitol 15

1 Proorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea cînd este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea cînd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!...
2 Poporul se suie la templu si la Dibon, pe înaltimi, ca sa plînga; Moabul se boceste: pe Nebo si pe Medeba toate capetele sînt rase, si toate barbile sînt taiate.
3 Pe ulite, sînt încinsi cu saci, pe acoperisuri si în piete, totul geme, si se topesc plîngînd.
4 Hesbonul si Eleale tipa de li se aude glasul pîna la Iahat, chiar si razboinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groaza.
5 Îmi plînge inima pentru Moab, ai carui fugari alearga pîna la Toar, pîna la Eglat-Selisia; caci suie, plîngînd, suisul Luhitului, si scot tipete de durere pe drumul Horonaimului.
6 Caci apele Nimrim sînt pustiite, s'a uscat iarba, s'a dus verdeata, si nu mai este niciun fir verde.
7 De aceea strîng ce le mai ramîne, si îsi stramuta averile dincolo de pîrîul salciilor
8 Caci tipetele înconjura hotarele Moabului; bocetele lui rasuna pîna la Eglaim, si urletele lui rasuna pîna la Beer-Elim.
9 Apele Dimonului sînt pline de sînge, si voi trimete peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scapati ai Moabului, împotriva ramasitei din tara.