Capitol 40

1 Mîngîiati, mîngîiati pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.
2 ,Vorbiti bine Ierusalimului, si strigati -i ca robia lui s'a sfîrsit, ca nelegiuirea lui este ispasita; caci a primit din mîna Domnului de doua ori cît toate pacatele lui.
3 Un glas striga: ,,Pregatiti în pustie calea Domnului, neteziti în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!
4 rice vale sa fie înaltata, orice munte si orice deal sa fie plecate, coastele sa se prefaca în cîmpii, si strîmtorile în vîlcele!
5 Atunci se va descoperi slava Domnului, si în clipa aceea orice faptura o va vedea; caci gura Domnului a vorbit.
6 Un glas zice: ,Striga!` -Si eu am raspuns: ,Ce sa strig?` -,Orice faptura este ca iarba, si toata stralucirea ei ca floarea de pe cîmp.
7 Iarba se usuca, floarea cade, cînd sufla vîntul Domnului peste ea.`` -În adevar, poporul este ca iarba:
8 iarba se usuca, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru ramîne în veac.
9 Suie-te pe un munte înalt, ca sa vestesti Sionului vestea cea buna; înalta-ti glasul cu putere, ca sa vestesti Ierusalimului vestea cea buna; înalta-ti glasul, nu te teme, si spune cetatilor lui Iuda: ,Iata Dumnezeul vostru!
10 Iata, Domnul Dumnezeu vine cu putere, si porunceste cu bratul Lui. Iata ca plata este cu El, si rasplatirile vin înaintea Lui.
11 El Îsi va paste turma ca un Pastor, va lua mieii în brate, îi va duce la sînul Lui, si va calauzi blînd oile cari alapteaza.``
12 ,,Cine a masurat apele cu mîna lui? Cine a masurat cerurile cu palma, si a strîns tarîna pamîntului într'o treime de masura? Cine a cîntarit muntii cu cîntarul, si dealurile cu cumpana?
13 Cine a cercetat Duhul Domnului, si cine L -a luminat cu sfaturile lui?
14 Cu cine S'a sfatuit El, ca sa ia învatatura! Cine L -a învatat cararea dreptatii? Cine L -a învatat întelepciunea, si I -a facut cunoscut calea priceperii!
15 Iata, neamurile sînt ca o picatura de apa din vadra, sînt ca praful pe o cumpana; El ridica ostroavele ca un bob de nisip.
16 Libanul n'ajunge pentru foc, si dobitoacele lui n'ajung pentru arderea de tot.
17 Toate neamurile sînt ca o nimica înaintea Lui, nu sînt decît nimicnicie si desertaciune.
18 Cu cine voiti sa asemanati pe Dumnezeu? Si cu ce asemanare Îl veti asemana?
19 Mesterul toarna idolul, si argintarul îl îmbraca cu aur, si -i toarna lantisoare de argint.
20 Iar cine este sarac, alege ca dar un lemn care nu putrezeste; îsi cauta un mester iscusit, ca sa faca un idol, care sa nu se clatine.
21 ,,Nu stiti? N'ati auzit? Nu vi s'a facut cunoscut de la început? Nu v'ati gîndit niciodata la întemeierea pamîntului?``
22 El sade deasupra cercului pamîntului, si locuitorii lui sînt ca niste lacuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahrama suptire, si le lateste ca un cort, ca sa locuiasca în el.
23 El preface într'o nimica pe voivozi, si face o nimica din judecatorii pamîntului.
24 De abia sînt saditi, deabia sînt samanati, de abia li s'a înradacinat tulpina în pamînt: si El sufla peste ei, de se usuca, si un vîrtej îi ia ca pe niste paie.
25 ,,Cu cine Ma veti asemana, ca sa fiu deopotriva cu el?`` zice Cel Sfînt.
26 ,,Ridicati-va ochii în sus, si priviti! Cine a facut aceste lucruri? Cine a facut sa mearga dupa numar, în sir, ostirea lor? El le cheama pe toate pe nume; asa de mare e puterea si taria Lui, ca una nu lipseste.``
27 ,,Pentruce zici tu, Iacove, pentruce zici tu, Israele: ,Soarta mea este ascunsa dinaintea Domnului, si dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?`
28 u stii? N'ai auzit? Dumnezeul cel vecinic, Domnul a facut marginile pamîntului. El nu oboseste, nici nu osteneste; priceperea Lui nu poate fi patrunsa.
29 El da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade în lesin.
30 Flacaii obosesc si ostenesc, chiar tinerii se clatina;
31 dar ceice se încred în Domnul îsi înoiesc puterea, ei sboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla, si nu ostenesc.``