Isaia

Capitol 10

1 Vai de cei ce rostesc hotarîri nelegiuite, si de cei ce scriu porunci nedrepte,
2 ca sa nu faca dreptate saracilor, si sa rapeasca dreptul nenorocitilor poporului Meu, ca sa faca pe vaduve prada lor, si sa jafuiasca pe orfani!
3 ,,Ce veti face voi în ziua pedepsei, si a pieirii, care va veni din departare peste voi?`` ,,La cine veti fugi dupa ajutor, si unde va veti lasa bogatia?``
4 Unii vor fi îngenunchiati între cei prinsi în razboi, iar altii vor cadea între cei morti. Cu toate acestea, mînia Lui nu se potoleste, si mîna Lui tot întinsa este.
5 ,,Vai de Asirian-zice Domnul-nuiaua mîniei Mele, care poarta în mîna toiagul urgiei Mele!
6 I-am dat drumul împotriva unui neam nelegiuit, l-am trimes împotriva unui popor pe care sînt mîniat, ca sa -l pradeze si sa -l jafuiasca, sa -l calce în picioare ca noroiul de pe ulite.
7 Dar el nu judeca asa, si nu acesta este gîndul inimii lui; ci el nu se gîndeste decît sa nimiceasca, decît sa prapadeasca neamurile cu gramada.
8 Caci el zice: ,Nu sînt voivozii mei tot atîtia împarati?`
9 ,Nu s'a întîmplat cu Calno la fel ca si cu Carchemisul?` ,Nu s'a întîmplat cu Hamatul ca si cu Arpadul?` ,Nu s'a întîmplat Samariei la fel ca Damascului?`
10 ,Dupa cum mîna mea a pus stapînire pe împaratiile idolilor, (unde erau mai multe icoane decît la Ierusalim si în Samaria),
11 cum am facut Samariei si idolilor ei, nu voi face si Ierusalimului si icoanelor lui?.``
12 Dar, dupace Domnul Îsi va împlini toata lucrarea Lui pe muntele Sionului si la Ierusalim, voi pedepsi-zice Domnul-pe împaratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngîmfate, si pentru trufia privirilor lui semete,
13 caci el a zis: ,,Prin puterea mînei mele am facut aceste lucruri, si prin întelepciunea mea, -caci sînt priceput; am împins înapoi hotarele popoarelor, si le-am jafuit vistieriile, si, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce sedeau pe scaunele lor de domnie;
14 am pus mîna pe bogatiile popoarelor, ca pe un cuib, si, cum se strîng niste oua parasite, asa am strîns eu tot pamîntul: niciunul n'a miscat vreo aripa, nici n'a deschis ciocul, ca sa ciripeasca. -
15 ,Se faleste oare securea împotriva celui ce se slujeste de ea?` ,Sau se mîndreste ferestraul fata de cel ce -l mînuieste?` ,Ca si cum nuiaua ar misca pe cel ce o ridica, parca toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!``
16 De aceea Domnul, Dumnezeul ostirilor, va trimete ofilirea prin razboinicii lui cei voinici; si între alesii lui va izbucni un pîrjol, ca pîrjolul unui foc.
17 Lumina lui Israel se va preface în foc, si Sfîntul lui într'o flacara, care va mistui si va arde spinii si maracinii lui, într'o zi.
18 Va arde, trup si suflet, stralucirea padurii si cîmpiilor lui, de va fi ca un bolnav, care cade în lesin.
19 Ceilalti copaci din padurea lui vor putea fi numarati, si un copil le-ar putea scrie numarul.
20 În ziua aceea, ramasita lui Israel si cei scapati din casa lui Iacov, nu se vor mai sprijini pe cel ce îi lovea; ci se vor sprijini cu încredere pe Domnul, Sfîntul lui Israel.
21 ramasita, ramasita lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic.
22 Chiar daca poporul tau, Israele, ar fi ca nisipul marii, totus numai o ramasita se va întoarce, caci nimicirea este hotarîta, facînd sa se reverse dreptatea.
23 Si nimicirea aceasta, care a fost hotarîta, Domnul, Dumnezeul ostirilor, o va aduce la îndeplinire în toata tara.
24 Totus, asa vorbeste Domnul, Dumnezeul ostirilor: ,,Poporul Meu, care locuieste în Sion, nu te teme de Asirian; da, el te loveste cu nuiaua, si îsi ridica toiagul asupra ta, cum faceau Egiptenii.
25 Dar, peste putina vreme, pedeapsa va înceta, si mînia Mea se va întoarce împotriva lui, ca sa -l nimicesca.``
26 Domnul ostirilor va învîrti biciul împotriva lui, cum a lovit pe Madian la stînca Oreb; si Îsi va mai ridica toiagul odata asupra marii, ca odinioara în Egipt.
27 În ziua aceea, se va lua povara lui de pe umarul tau, si jugul lui de pe gîtul tau, ba înca jugul va crapa de grasime.
28 El vine asupra Aiatului, strabate Migronul, îsi lasa calabalîcul la Micmas.
29 Trec trecatoarea, se culca la Gheba; Rama tremura, Ghibea lui Saul o ia la fuga.
30 ,,Ridica-ti glasul, fiica Galimului!`` ,,Ia seama, Lais!`` ,,Vai de tine, Anatot!``
31 Madmena se împrastie, locuitorii din Ghebim fug.
32 Înca o zi de oprire la Nob, si ameninta cu mîna lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.
33 Iata, Domnul, Dumnezeul ostirilor, taie cracile cu putere; cei mai mari sînt taiati, cei mai înalti sînt doborîti.
34 Da jos cu fierul crîngul padurii, si Libanul cade supt mîna Celui Puternic.