Isaia
Capitol 51
1 Ascultati-Ma, voi, cari umblati dupa neprihanire, cari cautati pe Domnul! Priviti spre stînca din care ati fost ciopliti, spre gaura gropii din care ati fost scosi.
2 Uitati-va la parintele vostru Avraam, si spre Sara care v'a nascut; caci l-am chemat, cînd era numai el singur, l-am binecuvîntat si înmultit.
3 Tot astfel, Domnul are mila de Sion, si mîngîie toate darîmaturile lui. El va face pustia lui ca un Rai, si pamîntul lui uscat ca o gradina a Domnului. Bucuria si veselia vor fi mijlocul lui, multamiri si cîntari de lauda.
4 Ia aminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleaca urechea spre Mine, neamul Meu! Caci din Mine va iesi Legea, si voi pune Legea Mea lumina popoarelor.
5 eprihanirea Mea este aproape, mîntuirea Mea se va arata, si bratele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nadajdui în Mine, si se vor încrede în bratul Meu.
6 Ridicati ochii spre cer, si priviti în jos pe pamînt! Caci cerurile vor pieri ca un fum, pamîntul se va preface în zdrente ca o haina, si locuitorii lui vor muri ca niste muste; dar mîntuirea Mea va dainui în veci, si neprihanirea Mea nu va avea sfîrsit.
7 Ascultati-Ma, voi cari cunoasteti neprihanirea, popor, care ai în inima Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, si nu tremura de ocarile lor.
8 Caci îi va mînca molia ca pe o haina, si -i va roade vermele cum roade lîna; dar neprihanirea Mea va dainui în veci, si mîntuirea Mea se va întinde din veac în veac.``
9 Trezeste-te, trezeste-te si îmbraca-te cu putere, brat al Domnului! Trezeste-te, ca în zilele de odinioara, si în veacurile din vechime! Oare n'ai doborît Tu Egiptul, si ai strapuns balaurul?
10 u esti Tu acela, care ai uscat marea, apele adîncului celui mare, si ai croit în adîncimile marii, un drum pentru trecerea celor rascumparati?
11 Astfel cei rascumparati de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cîntari de biruinta, si o bucurie vecinica le va încununa capul; îi va apuca veselia si bucuria, iar durerea si gemetele vor fugi.
12 Eu, Eu va mîngîi. Dar cine esti tu, ca sa te temi de omul cel muritor, si de fiul omului, care trece ca iarba,
13 si sa uiti pe Domnul, care te -a facut, care a întins cerurile si a întemeiat pamîntul? Dece sa tremuri necontenit toata ziua, înaintea mîniei asupritorului, cînd umbla sa te nimiceasca? Unde este mînia asupritorului?
14 În curînd cel încovoiat supt fiare va fi deslegat; nu va muri în groapa, si nu va duce lipsa de pîne.
15 Eu sînt Domnul, Dumnezeul tau, care stîrnesc marea si fac sa -i urle valurile, si al carui Nume este Domnul ostirilor.
16 Eu pun cuvintele Mele în gura ta, si te acopar cu umbra mînii Mele, ca sa întind ceruri noi si sa întemeiez un pamînt nou, si sa zic Sionului: ,Tu esti poporul Meu!`
17 Trezeste-te, trezeste-te! Scoala-te, Ierusalime, care ai baut din mîna Domnului potirul mîniei Lui, care ai baut, ai sorbit pîna în fund potirul ametelii!
18 Caci nu este nici unul, care sa -l calauzeasca, din toti copiii pe cari i -a nascut, nu este niciunul, care sa -l ia de mîna din toti copiii pe cari i -a crescut.
19 Amîndoua aceste lucruri ti s'au întîmplat: -dar cine te va plînge? -pustiirea si darapanarea, foametea si sabia. -,Cum sa te mîngîi eu?`
20 Fiii tai, lesinati, zaceau în toate colturile ulitelor, ca cerbul într'un lat, plini de mînia Domnului, si de mustrarea Dumnezeului tau.
21 Deaceea, nenorocitule, beat ce esti, dar nu de vin, asculta:
22 ,Asa vorbeste Domnul tau, Domnul, Dumnezeul tau, care apara pe poporul Lui: ,Iataca îti iau din mîna potirul ametelii, potirul mîniei Mele, ca sa nu mai bei din el!
23 Si îl voi pune în mîna asupritorilor tai, cari îti ziceau: ,Îndoaie-te, ca sa trecem peste tine!`` Îti faceai atunci spinarea ca un pamînt, si ca o ulita pentru trecatori.