Isaia

Capitol 25

1 Doamne, Tu esti Dumnezeul meu; pe Tine Te voi înalta! Laud Numele Tau, caci ai facut lucruri minunate; planurile Tale facute mai dinainte s'au împlinit cu credinciosie.
2 Caci ai prefacut cetatea (Babilon) într'un morman de pietre, cetatuia cea tare într'o gramada de darîmaturi; cetatea cea mare a strainilor este nimicita, si niciodata nu va mai fi zidita.
3 De aceea Te slavesc popoarele puternice, si cetatile neamurilor puternice se tem de Tine.
4 Caci Tu ai fost un loc de scapare pentru cel slab, un loc de scapare pentru cel nenorocit în necaz, un adapost împotriva furtunii, un umbrar împotriva caldurii; caci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbeste în zid.
5 Cum domolesti caldura într'un pamînt arzator, asa ai domolit zarva strainilor; cum este înadusita caldura de umbra unui nor, asa au fost înadusite cîntarile de biruinta ale asupritorilor.``
6 Domnul ostirilor pregateste tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospat de bucate gustoase, un ospat de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de maduva, de vinuri vechi si limpezite.
7 Si, pe muntele acesta, înlatura mahrama care acopere toate popoarele, si învelitoarea care înfasura toate neamurile;
8 nimiceste moartea pe vecie: Domnul Dumnezeu sterge lacramile de pe toate fetele, si îndeparteaza de pe tot pamîntul ocara poporului Sau; da, Domnul a vorbit.
9 În ziua aceea, vor zice: ,,Iata, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere ca ne va mîntui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam, acum sa ne veselim, si sa ne bucuram de mîntuirea Lui!
10 Caci mîna Domnului se odihneste pe muntele acesta; dar Moabul este calcat în picioare pe loc, cum este calcat în picioare paiul în balegar.
11 În mijlocul acestei baltoace, el îsi întinde mînile, cum le întinde înotatorul ca sa înoate; dar Domnul îi doboara mîndria, si face de nimica dibacia mînilor lui.
12 El surpa, prabuseste întariturile înalte ale zidurilor tale, le prabuseste la pamînt, în tarîna.``