Isaia
Capitol 26
1 În ziua aceea, se va cînta urmatoarea cîntare în tara lui Iuda: ,,Avem o cetate tare; Dumnezeu ne da mîntuirea ca ziduri si întaritura.
2 Deschideti portile, ca sa intre neamul cel neprihanit si credincios.
3 Celui cu inima tare, Tu -i chezasluiesti pacea; da, pacea, caci se încrede în Tine.
4 Încredeti-va în Domnul pe vecie, caci Domnul Dumnezeu este Stînca veacurilor.
5 El a rasturnat pe ceice locuiau pe înaltimi, El a plecat cetatea îngîmfata; a doborît -o la pamînt, si a aruncat -o în tarîna.
6 Ea este calcata în picioare, în picioarele saracilor, supt pasii celor obijduiti.
7 Calea dreptului este neprihanirea; Tu, care esti fara prihana, netezesti cararea dreptului.
8 De aceea Te asteptam, Doamne, si pe calea judecatilor Tale; sufletul nostru suspina dupa Numele Tau si dupa pomenirea Ta.
9 Sufletul meu Te doreste noaptea, si duhul meu Te cauta înlauntrul meu. Caci, cînd se împlinesc judecatile Tale pe pamînt, locuitorii lumii învata dreptatea.
10 Daca ierti pe cel rau, el totus nu învata neprihanirea, se deda la rau în tara în care domneste neprihanirea, si nu cauta la maretia Domnului.
11 Doamne, mîna Ta este puternica: ei n'o zaresc! Dar vor vedea rîvna Ta pentru poporul Tau, si vor fi rusinati; va arde focul pe vrajmasii Tai.
12 Dar noua, Doamne, Tu ne dai pace, caci tot ce facem noi, Tu împlinesti pentru noi.
13 Doamne, Dumnezeul nostru, alti stapîni afara de Tine au stapînit peste noi, dar acum numai pe Tine, si numai Numele Tau îl chemam.
14 Ceice sînt morti acum nu vor mai trai, sînt niste umbre, si nu se vor mai scula; caci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit, si le-ai sters pomenirea.
15 Înmulteste poporul, Doamne! Înmulteste poporul, arata-Ti slava; da înapoi toate hotarele tarii.
16 Doamne, ei Te-au cautat, cînd erau în strîmtorare; au început sa se roage, cînd i-ai pedepsit.
17 Cum se svîrcoleste o femeie însarcinata, gata sa nasca, si cum striga ea în mijlocul durerilor ei, asa am fost noi, departe de Fata Ta, Doamne!
18 Am zamislit, am simtit dureri, si, cînd sa nastem, am nascut vînt: tara nu este mîntuita, si locuitorii ei nu sînt nascuti.
19 Sa învie dar mortii Tai! Sa se scoale trupurile mele moarte! -Treziti-va si sariti de bucurie, ceice locuiti în tarîna! Caci roua Ta este o roua datatoare de viata, si pamîntul va scoate iaras afara pe cei morti.``
20 ,,Du-te, poporul meu, intra în odaia ta, si încuie usa dupa tine; ascunde-te cîte-va clipe, pîna va trece mînia!
21 Caci iata, Domnul iese din locuinta Lui, sa pedepseasca nelegiuirile locuitorilor pamîntului; si pamîntul va da sîngele pe fata, si nu va mai acoperi uciderile.