Facerea - Geneza

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Capitol 41

1 Dupa doi ani, Faraon a visat un vis. I se parea ca statea lînga rîu (Nil).
2 Si iata ca sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup s'au suit din rîu, si au început sa pasca prin mlastini.
3 Dupa ele s'au mai suit din rîu alte sapte vaci urîte la vedere si slabe la trup, si s'au asezat lînga ele pe marginea rîului.
4 Vacile urîte la vedere si slabe la trup au mîncat pe cele sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup. Si Faraon s'a trezit.
5 A adormit din nou, si a visat un al doilea vis. Se facea ca sapte spice de grîu grase si frumoase au crescut pe acelas pai.
6 Si dupa ele au rasarit alte sapte spice slabe si arse de vîntul de rasarit.
7 Spicele slabe au înghitit pe cele sapte spice grase si pline. Si Faraon s'a trezit. Iata visul.
8 Dimineata, Faraon s'a turburat, si a trimes sa cheme pe toti magii si pe toti înteleptii Egiptului. Le -a istorisit visurile lui. Dar nimeni n'a putut sa le tîlmaceasca lui Faraon.
9 Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvîntul, si a zis lui Faraon: ,,Mi-aduc aminte astazi de gresala mea.
10 Faraon se mîniase pe slujitorii lui; si ma aruncase în temnita, în casa capeteniei strajerilor, pe mine si pe mai marele pitarilor.
11 Amîndoi am visat cîte un vis în aceeas noapte; si anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tîlmacire deosebita.
12 Era acolo cu noi un tînar Evreu, rob al capeteniei strajerilor. I-am istorisit visurile noastre, si el ni le -a tîlmacit, si ne -a spus întocmai ce înseamna visul fiecaruia.
13 Lucrurile s'au întîmplat întocmai dupa tîlmacirea pe care ne -o daduse el. Pe mine Faraon m'a pus iaras în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l -a spînzurat.``
14 Faraon a trimes sa cheme pe Iosif. L-au scos în graba din temnita. Iosif s'a ras, si -a schimbat hainele, si s'a dus la Faraon.
15 Faraon a zis lui Iosif: ,,Am visat un vis. Nimeni nu l -a putut tîlmaci; si am aflat ca tu tîlmacesti un vis, îndata dupace l-ai auzit.``
16 Iosif a raspuns lui Faraon: ,,Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un raspuns prielnic lui Faraon!``
17 Faraon a început sa istoriseasca atunci lui Iosif: ,,În visul meu, se facea ca stateam pe malul rîului.
18 Si deodata sapte vaci grase la trup si frumoase la chip s'au suit din rîu, si au început sa pasca prin mlastini.
19 Dupa ele s'au suit alte sapte vaci, slabe, foarte urîte la chip, si sfrijite: n'am mai vazut altele asa de urîte în toata tara Egiptului.
20 Vacile cele sfrijite si slabe au mîncat pe cele sapte vaci dintîi, cari erau grase.
21 Le-au înghitit, fara sa se poata cunoaste ca intrasera în pîntecele lor; ba înca înfatisarea lor era tot asa de urîta ca mai înainte. Si m'am desteptat.
22 Am mai vazut în vis sapte spice pline si frumoase, cari cresteau pe acelas pai.
23 Si dupa ele au rasarit sapte spice goale, slabe, arse de vîntul de rasarit.
24 Spicele slabe au înghitit pe cele sapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le -a putut tîlmaci.``
25 Iosif a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemneaza un singur lucru: Dumnezeu a aratat mai dinainte lui Faraon ce are sa faca.
26 Cele sapte vaci frumoase înseamna sapte ani; si cele sapte spice frumoase înseamna sapte ani: este un singur vis.
27 Cele sapte vaci sfrijite si urîte, cari se suiau dupa cele dintîi, înseamna sapte ani; si cele sapte spice goale, arse de vîntul de rasarit, vor fi sapte ani de foamete.
28 Astfel, dupa cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a aratat lui Faraon, ce are sa faca.
29 Iata, vor fi sapte ani de mare belsug în toata tara Egiptului.
30 Dupa ei vor veni sapte ani de foamete, asa ca se va uita tot belsugul acesta în tara Egiptului, si foametea va topi tara.
31 Foametea aceasta care va urma va fi asa de mare ca nu se va mai cunoaste belsugul în tara.
32 Cît priveste faptul ca Faraon a visat visul de doua ori, înseamna ca lucrul este hotarît din partea lui Dumnezeu, si ca Dumnezeu se va grabi sa -l aduca la îndeplinire.
33 Acum, Faraon sa aleaga un om priceput si întelept, si sa -l puna în fruntea tarii Egiptului.
34 Faraon sa puna prefecti în tara, ca sa ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor sapte ani de belsug.
35 Sa se strînga toate bucatele din acesti ani buni cari au sa vina; sa se faca, la îndemîna lui Faraon, gramezi de grîu, provizii în cetati, si sa le pazeasca.
36 Bucatele acestea vor fi provizia tarii, pentru cei sapte ani de foamete, cari vor veni în tara Egiptului, pentruca tara sa nu fie prapadita de foamete.``
37 Cuvintele acestea au placut lui Faraon si tuturor slujitorilor lui.
38 Si Faraon a zis slujitorilor sai: ,,Am putea noi oare sa gasim un om ca acesta, care sa aiba în el Duhul lui Dumnezeu?``
39 Si Faraon a zis lui Iosif: ,,Fiindca Dumnezeu ti -a facut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sa fie atît de priceput si atît de întelept ca tine.
40 Te pun mai mare peste casa mea, si tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie ma va ridica mai pe sus de tine.``
41 Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, îti dau stapînire peste toata tara Egiptului.``
42 Faraon si -a scos inelul din deget, si l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbracat cu haine de in subtire, si i -a pus un lant de aur la gît.
43 L -a suit în carul care venea dupa al lui, si strigau înaintea lui: ,,În genunchi!`` Astfel i -a dat Faraon stapînire peste toata tara Egiptului.
44 Si a mai zis lui Iosif: ,,Eu sînt Faraon! Dar fara tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toata tara Egiptului.``
45 Faraon a pus lui Iosif numele: Tafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), si i -a dat de nevasta pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Si Iosif a pornit sa cerceteze tara Egiptului.
46 Iosif era în vîrsta de treizeci de ani cînd s'a înfatisat înaintea lui Faraon, împaratul Egiptului, si a plecat de la Faraon si a strabatut toata tara Egiptului.
47 În timpul celor sapte ani de rod, pamîntul a dat bucate din belsug.
48 Iosif a strîns toate bucatele din acesti sapte ani de belsug în tara Egiptului. A facut provizii în cetati, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur.
49 Iosif a strîns grîu, ca nisipul marii, atît de mult, ca au încetat sa -l mai masoare, pentru ca era fara masura.
50 Înaintea anilor de foamete, i s'au nascut lui Iosif doi fii, pe care i -a nascut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.
51 Iosif a pus întîiului nascut numele Manase (Uitare); ,,caci``, a zis el, ,,Dumnezeu m'a facut sa uit toate necazurile mele si toata casa tatalui meu.``
52 Si celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire); ,,caci``, a zis el, ,,Dumnezeu m'a facut roditor în tara întristarii mele.``
53 Cei sapte ani de belsug cari au fost în tara Egiptului, au trecut.
54 Si au început sa vina cei sapte ani de foamete, asa cum vestise Iosif. În toata tarile era foamete; dar în toata tara Egiptului era pîne.
55 Cînd a flamînzit, în sfîrsit, toata tara Egiptului, poporul a strigat la Faraon sa -i dea pîne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: ,,Duceti-va la Iosif, si faceti ce va va spune el.``
56 Foametea bîntuia în toata tara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, si a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea crestea din ce în ce mai mult în tara Egiptului.
57 Si din toate tarile venea lumea în Egipt, ca sa cumpere grîu dela Iosif; caci în toate tarile era foamete mare.