Iov

Capitol 37

1 La auzul acestor lucruri îmi tremura inima de tot, si sare din locul ei.
2 Ascultati, ascultati trasnetul tunetului Sau, bubuitul care iese din gura Lui!
3 Îl rostogoleste pe toata întinderea cerurilor, si fulgerul Lui lumineaza pîna la marginile pamîntului.
4 Apoi se aude un bubuit, tuna cu glasul Lui maret; si nu mai opreste fulgerul, de îndata ce rasuna glasul Lui.
5 Dumnezeu tuna cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le întelegem.
6 El zice zapezii: ,Cazi pe pamînt!` Zice acelas lucru ploii, chiar si celor mai puternice ploi.
7 Pecetluieste mîna tuturor oamenilor, pentruca toti sa se recunoasca de fapturi ale Lui.
8 Fiara salbatica se trage într'o pestera, si se culca în vizuina ei.
9 Vijelia vine dela miazazi, si frigul, din vînturile dela miazanoapte.
10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face ghiata, si micsoreaza locul apelor mari.
11 Încarca norii cu aburi, si -i risipeste schinteietori;
12 miscarea lor se îndreapta dupa planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceste El pe fata pamîntului locuit.
13 Îi face sa para ca o nuia cu care loveste pamîntul, sau ca un semn al dragostei Lui.
14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveste linistit minunile lui Dumnezeu!
15 Stii cum cîrmuieste Dumnezeu norii, si cum face sa straluceasca din ei fulgerul Sau?
16 Întelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a carui stiinta este desavîrsita?
17 Stii pentruce ti se încalzesc vesmintele, cînd se odihneste pamîntul de vîntul de miazazi?
18 Poti tu sa întinzi cerurile ca El, tari ca o oglinda turnata?
19 Arata-ne ce trebuie sa -I spunem. Caci sîntem prea nestiutori ca sa -I putem vorbi.
20 Cine -I va da de veste ca Îi voi vorbi? Dar care este omul care-si doreste pierderea?
21 Acum, fireste, nu putem vedea lumina soarelui care straluceste în dosul norilor, dar va trece un vînt si -l va curati;
22 dela miaza-noapte ne vine aurora, si ce înfricosata este maretia care înconjoara pe Dumnezeu!
23 Pe Cel Atotputernic nu -L putem ajunge, caci este mare în tarie, dar dreptul si dreptatea deplina El nu le frînge.
24 De aceea oamenii trebuie sa se teama de El; El nu-Si îndreapta privirile spre cei ce se cred întelepti.``