Iov

Capitol 3

1 Dupa aceea, Iov a deschis gura si a blestemat ziua în care s'a nascut.
2 A luat cuvîntul si a zis:
3 ,,Blestemata sa fie ziua în care m'am nascut,
4 Prefaca-se în întunerec ziua aceea, sa nu se îngrijeasca Dumnezeu de ea din cer, si sa nu mai straluceasca lumina peste ea!
5 S'o cuprinda întunerecul si umbra mortii, nori grosi sa vina peste ea, si neguri de peste zi s'o înspaimînte!
6 oaptea aceea! S'o acopere întunerecul, sa piara din an, sa nu mai fie numarata între luni!
7 Da, stearpa sa fie noaptea aceea, duca-se veselia din ea!
8 Blestemata sa fie de ceice blastama zilele, de ceice stiu sa întarîte Leviatanul;
9 sa se întunece stelele din amurgul ei, în zadar sa astepte lumina, si sa nu mai vada genele zorilor zilei!
10 Caci n'a închis pîntecele care m'a zamislit, nici n'a ascuns suferinta dinaintea ochilor mei.
11 Dece n'am murit în pîntecele mamei mele? Dece nu mi-am dat sufletul la iesirea din pîntecele ei?
12 Dece am gasit genunchi cari sa ma primeasca? Si tîte cari sa-mi dea lapte?
13 Acum as fi culcat, as fi linistit, as dormi si m'as odihni
14 cu împaratii si cei mari de pe pamînt, cari si-au zidit falnice morminte,
15 cu domnitorii cari aveau aur, si si-au umplut casele cu argint.
16 Sau n'as mai fi în viata, as fi ca o stîrpitura îngropata, ca niste copii cari n'au vazut lumina!
17 Acolo nu te mai necajesc cei rai, acolo se odihnesc cei sleiti de puteri.
18 Acolo cei pusi în lanturi sînt lasati toti în pace, nu mai aud glasul asupritorului;
19 cel mai mic si cel mare sînt tot una acolo, si robul scapa de stapînul sau.
20 Pentru ce da Dumnezeu lumina celui ce sufere, si viata celor amariti la suflet,
21 cari asteapta moartea si nu vine; macar ca o doresc mai mult decît o comoara,
22 cari n'ar mai putea de bucurie si de veselie, daca ar gasi mormîntul? -
23 Pentruce, zic, da El lumina omului care nu stie încotro sa mearga, pe care îl îngradeste Dumnezeu de toate partile?
24 Suspinurile îmi sînt hrana de toate zilele, si jalea mi se varsa ca apa.
25 De ce ma tem, aceea mi se întîmpla; de ce mi -e frica, de aceea am parte!
26 'am nici liniste, nici pace, nici odihna, si necazul da peste mine.``