Iov

Capitol 10

1 M'am desgustat de viata! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amaraciunea sufletului meu.
2 Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu ma osîndi! Arata-mi pentru ce Te certi cu mine!
3 Îti place sa chinuiesti, sa dispretuiesti faptura mînilor Tale, în timp ce faci sa-Ti straluceasca bunavointa peste sfatul celor rai?
4 are ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om?
5 Zilele Tale sînt ca zilele omului, si anii Tai ca anii lui,
6 ca sa cercetezi faradelegea mea si sa cauti pacatul meu,
7 cînd stii bine ca nu sînt vinovat, si ca nimeni nu ma poate scapa din mîna Ta?
8 Mînile Tale m'au facut si m'au zidit, ele m'au întocmit în întregime... Si Tu sa ma nimicesti!
9 Adu-Ti aminte ca Tu m'ai lucrat ca lutul; si vrei din nou sa ma prefaci în tarîna?
10 u m'ai muls ca laptele?
11 M'ai îmbracat cu piele si carne, m'ai tesut cu oase si vine;
12 mi-ai dat bunavointa Ta si viata, m'ai pastrat cu suflarea prin îngrijirile si paza Ta.
13 Iata totus ce ascundeai în inima Ta, iata, stiu acum, ce aveai de gînd:
14 ca, daca pacatuiesc, sa ma pîndesti, si sa nu-mi ierti faradelegea.
15 Daca sînt vinovat, vai de mine! Daca sînt nevinovat, nu îndraznesc sa-mi ridic capul, satul de rusine si cufundat în ticalosia mea.
16 Si daca îndraznesc sa -l ridic, ma urmaresti ca un leu, ma lovesti cu lucruri de mirat,
17 Îmi pui înainte noi martori împotriva, Îti creste mînia împotriva mea, si ma napadesti cu o droaie de nenorociri.
18 Pentruce m'ai scos din pîntecele mamei mele? O, de as fi murit, si ochiul sa nu ma fi vazut!
19 As fi ca si cum n'as fi fost, si din pîntecele mamei mele as fi trecut în mormînt!
20 u sînt zilele mele destul de putine? Sa ma lase dar, sa plece dela mine, si sa rasuflu putin,
21 înainte de a ma duce, ca sa nu ma mai întorc,
22 în tara întunerecului si a umbrei mortii, în tara negurii adînci, unde domneste umbra mortii si neorînduiala, si unde lumina este ca întunerecul!``