Matei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Capitol 18

1 În clipa aceea, ucenicii s'au apropiat de Isus, si L-au întrebat: ,,Cine este mai mare în Împaratia cerurilor?``
2 Isus a chemat la El un copilas, l -a pus în mijlocul lor,
3 si le -a zis: ,,Adevarat va spun ca, daca nu va veti întoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra în Împaratia cerurilor.
4 Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare în Împaratia cerurilor.
5 Si oricine va primi un copilas ca acesta în Numele Meu, Ma primeste pe Mine.
6 Dar pentru oricine va face sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti, cari cred în Mine, ar fi mai de folos sa i se atîrne de gît o piatra mare de moara, si sa fie înecat în adîncul marii.
7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de pacatuire! Fiindca nu se poate sa nu vina prilejuri de pacatuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de pacatuire!
8 Acum, daca mîna ta sau piciorul tau te face sa cazi în pacat, taie-le si leapada-le dela tine. Este mai bine pentru tine sa intri în viata schiop sau ciung, decît sa ai doua mîni sau doua picioare, si sa fii aruncat în focul vecinic.
9 Si daca ochiul tau te face sa cazi în pacat, scoate -l si leapada -l dela tine. Este mai bine pentru tine sa intri în viata numai cu un ochi, decît sa ai amîndoi ochii, si sa fii aruncat în focul gheenei.
10 Feriti-va sa nu defaimati nici macar pe unul din acesti micuti; caci va spun ca îngerii lor în ceruri vad pururea fata Tatalui Meu care este în ceruri.
11 Fiindca Fiul omului a venit sa mîntuiasca ce era pierdut.
12 Ce credeti? Daca un om are o suta de oi, si se rataceste una din ele, nu lasa el pe cele nouazeci si noua pe munti, si se duce sa caute pe cea ratacita?
13 Si, daca i se întîmpla s'o gaseasca, adevarat va spun, ca are mai multa bucurie de ea, decît de cele nouazeci si noua, cari nu se ratacisera.
14 Tot asa, nu este voia Tatalui vostru celui din ceruri sa piara unul macar din acesti micuti.
15 Daca fratele tau a pacatuit împotriva ta, du-te si mustra -l între tine si el singur. Daca te asculta, ai cîstigat pe fratele tau.
16 Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentruca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori.
17 Daca nu vrea sa asculte de ei, spune -l Bisericii; si, daca nu vrea sa asculte nici de Biserica, sa fie pentru tine ca un pagîn si ca un vames.
18 Adevarat va spun, ca orice veti lega pe pamînt, va fi legat în cer; si orice veti deslega pe pamînt, va fi deslegat în cer.
19 Va mai spun iaras, ca, daca doi dintre voi se învoiesc pe pamînt sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este în ceruri.
20 Caci acolo unde sînt doi sau trei adunati în Numele Meu, sînt si Eu în mijlocul lor.``
21 Atunci Petru s'a apropiat de El, si I -a zis: ,,Doamne de cîte ori sa iert pe fratele Meu cînd va pacatui împotriva mea? Pîna la sapte ori?``
22 Isus i -a zis: ,,Eu nu-ti zic pîna la sapte ori, ci pîna la saptezeci de ori cîte sapte.
23 Deaceea, Împaratia cerurilor se aseamana cu un împarat, care a vrut sa se socoteasca cu robii sai.
24 A început sa faca socoteala, si i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni.
25 Fiindca el n'avea cu ce plati, stapînul lui a poruncit sa -l vînda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, si tot ce avea, si sa se plateasca datoria.
26 Robul s'a aruncat la pamînt, i s'a închinat, si a zis: ,Doamne, mai îngaduieste-ma, si-ti voi plati tot.`
27 Stapînul robului aceluia, facîndu -i-se mila de el, i -a dat drumul, si i -a iertat datoria.
28 Robul acela, cînd a iesit afara, a întîlnit pe unul din tovarasii lui de slujba, care -i era dator o suta de lei. A pus mîna pe el, si -l strîngea de gît, zicînd: ,Plateste-mi ce-mi esti dator.`
29 Tovarasul lui s'a aruncat la pamînt, îl ruga, si zicea: ,Mai îngaduieste-ma, si-ti voi plati.`
30 Dar el n'a vrut, ci s'a dus si l -a aruncat în temnita, pîna va plati datoria.
31 Cînd au vazut tovarasii lui cele întîmplate, s'au întristat foarte mult, si s'au dus de au spus stapînului lor toate cele petrecute.
32 Atunci stapînul a chemat la el pe robul acesta, si i -a zis: ,Rob vicelan! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m'ai rugat.
33 are nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau, cum am avut eu mila de tine?`
34 Si stapînul s'a mîniat si l -a dat pe mîna chinuitorilor, pîna va plati tot ce datora.
35 Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau.``