Romani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Capitol 7

1 U stiti, fratilor, -caci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-ca Legea are stapînire asupra omului cîta vreme traieste el?
2 Caci femeia maritata este legata prin Lege de barbatul ei cîta vreme traieste el; dar daca -i moare barbatul, este deslegata de legea barbatului ei.
3 Daca deci, cînd îi traieste barbatul, ea se marita dupa altul, se va chema preacurva; dar daca -i moare barbatul, este deslegata de Lege, asa ca nu mai este preacurva, daca se marita dupa altul.
4 Tot astfel, fratii mei, prin trupul lui Hristos, si voi ati murit în ce priveste Legea, ca sa fiti ai altuia, adica ai Celuice a înviat din morti; si aceasta, ca sa aducem roada pentru Dumnezeu.
5 Caci, cînd traiam supt firea noastra pamînteasca, patimile pacatelor, atîtate de Lege, lucrau în madularele noastre, si ne faceau sa aducem roade pentru moarte.
6 Dar acum, am fost izbaviti de Lege, si sîntem morti fata de Legea aceasta, care ne tinea robi, pentruca sa slujim lui Dumnezeu într'un duh nou, iar nu dupa vechea slova.
7 Deci ce vom zice? Legea este ceva pacatos? Nici de cum! Dimpotriva, pacatul nu l-am cunoscut decît prin Lege. De pilda, n'as fi cunoscut pofta, daca Legea nu mi-ar fi spus: ,,Sa nu poftesti!``
8 Apoi pacatul a luat prilejul, si a facut sa se nasca în mine prin porunca tot felul de pofte; caci fara Lege, pacatul este mort.
9 dinioara, fiindca eram fara Lege, traiam; dar cînd a venit porunca, pacatul a înviat, si eu am murit.
10 Si porunca, ea, care trebuia sa-mi dea viata, mi -a pricinuit moartea.
11 Pentruca pacatul a luat prilejul prin ea m'a amagit, si prin însas, porunca aceasta m'a lovit cu moartea.
12 Asa ca Legea, negresit, este sfînta, si porunca este sfînta, dreapta si buna.
13 Atunci, un lucru bun mi -a dat moartea? Nicidecum. Dar pacatul, tocmai ca sa iasa la iveala ca pacat, mi -a dat moartea printr'un lucru bun, pentruca pacatul sa se arate afara din cale de pacatos, prin faptul ca se slujea de aceeas porunca.
14 Stim, în adevar, ca Legea este duhovniceasca: dar eu sînt pamîntesc, vîndut rob pacatului.
15 Caci nu stiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urasc.
16 Acum, daca fac ce nu vreau, marturisesc prin aceasta ca Legea este buna.
17 Si atunci, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste în mine.
18 Stiu, în adevar, ca nimic bun nu locuieste în mine, adica în firea mea pamînteasca, pentruca, ce -i drept, am vointa sa fac binele, dar n'am puterea sa -l fac.
19 Caci binele, pe care vreau sa -l fac, nu -l fac, ci raul, pe care nu vreau sa -l fac, iaca ce fac!
20 Si daca fac ce nu vreau sa fac, nu mai sînt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste în mine.
21 Gasesc dar în mine legea aceasta: cînd vreau sa fac binele, raul este lipit de mine.
22 Fiindca, dupa omul din launtru îmi place Legea lui Dumnezeu;
23 dar vad în madularele mele o alta lege, care se lupta împotriva legii primite de mintea mea, si ma tine rob legii pacatului, care este în madularele mele.
24 , nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte?..
25 Multamiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!... Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu; dar cu firea pamînteasca, slujesc legii pacatului.