Romani

Capitol 1

1 Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat sa fie apostol, pus deoparte ca sa vesteasca Evanghelia lui Dumnezeu,
2 pe care o fagaduise mai înainte prin proorocii Sai în Sfintele Scripturi.
3 Ea priveste pe Fiul Sau, nascut din samînta lui David, în ce priveste trupul,
4 iar în ce priveste duhul sfinteniei dovedit cu putere ca este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea mortilor; adica pe Isus Hristos, Domnul nostru,
5 prin care am primit harul si apostolia, ca sa aducem, pentru Numele Lui, la ascultarea credintei pe toate Neamurile,
6 între cari sînteti si voi, cei chemati sa fiti ai lui Isus Hristos.
7 Deci, voua tuturor, cari sînteti prea iubiti ai lui Dumnezeu în Roma, chemati sa fiti sfinti: Har si pace dela Dumnezeu, Tatal nostru, si dela Domnul Isus Hristos!
8 Mai întîi multamesc Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toti, caci credinta voastra este vestita în toata lumea.
9 Dumnezeu, caruia Îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Sau, îmi este martor ca va pomenesc neîncetat în rugaciunile mele,
10 si cer totdeauna ca, prin voia lui Dumnezeu, sa am însfîrsit fericirea sa vin la voi.
11 Caci doresc sa va vad, ca sa va dau vreun dar duhovnicesc pentru întarirea voastra,
12 sau mai degraba, ca sa ne îmbarbatam laolalta în mijlocul vostru, prin credinta, pe care o avem împreuna, si voi si eu.
13 u vreau sa nu stiti, fratilor, ca, de multeori am avut de gînd sa vin la voi, ca sa culeg vreun rod printre voi, ca printre celealte neamuri, dar am fost împedicat pîna acum.
14 Eu sînt dator si Grecilor si Barbarilor, si celor învatati si celor neînvatati.
15 Astfel, în ce ma priveste pe mine, am o vie dorinta sa va vestesc Evanghelia voua celor din Roma.
16 Caci mie nu mi -e rusine de Evanghelia lui Hristos; fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru mîntuirea fiecaruia care crede: întîi a Iudeului, apoi a Grecului;
17 deoarece în ea este descoperita o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris: ,,Cel neprihanit va trai prin credinta.``
18 Mînia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si împotriva oricarei nelegiuri a oamenilor, cari înaduse adevarul în nelegiuirea lor.
19 Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, caci le -a fost aratat de Dumnezeu.
20 În adevar, însusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vecinica si dumnezeirea Lui, se vad lamurit, dela facerea lumii, cînd te uiti cu bagare de seama la ele în lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot desvinovati;
21 fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multamit; ci s'au dedat la gîndiri desarte, si inima lor fara pricepere s'a întunecat.
22 S'au falit ca sînt întelepti, si au înebunit;
23 si au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într'o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si tîrîtoare.
24 De aceea, Dumnezeu i -a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor; asa ca îsi necinstesc singuri trupurile;
25 caci au schimbat în minciuna adevarul lui Dumnezeu, si au slujit si s'au închinat fapturii în locul Facatorului, care este binecuvîntat în veci! Amin.
26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i -a lasat în voia unor patimi scîrboase; caci femeile lor au schimbat întrebuintarea fireasca a lor într'una care este împotriva firii;
27 tot astfel si barbatii, au parasit întrebuintarea fireasca a femeii, s'au aprins în poftele lor unii pentru altii, au savîrsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scîrboase, si au primit în ei însisi plata cuvenita pentru ratacirea lor.
28 Fiindca n'au cautat sa pastreze pe Dumnezeu în cunostinta lor, Dumnezeu i -a lasat în voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neîngaduite.
29 Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de înselaciune, de porniri rautacioase; sînt soptitori,
30 bîrfitori, urîtori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti,
31 fara pricepere, calcatori de cuvînt, fara dragoste fireasca, neînduplecati, fara mila.
32 Si, macar ca stiu hotarîrea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri, sînt vrednici de moarte, totus, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.