Evrei

Capitol 9

1 Legamîntul dintîi avea si el porunci privitoare la slujba dumnezeiasca si la un locas pamîntesc de închinare.
2 În adevar, s'a facut un cort. În partea dinainte, numita ,,Locul Sfînt``, era sfesnicul, masa si pînile pentru punerea înaintea Domnului;
3 dupa perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema ,,Locul prea sfînt``.
4 El avea un altar de aur pentru tamîie, si chivotul legamîntului, ferecat peste tot cu aur. În chivot era un vas de aur cu mana, toiagul lui Aaron, care înfrunzise, si tablele legamîntului.
5 Deasupra erau heruvimii slavei, cari acopereau capacul ispasirii cu umbra lor. Nu este vremea sa vorbim acum cu deamaruntul despre aceste lucruri.
6 Si dupa ce au fost întocmite astfel lucrurile acestea, preotii cari fac slujbele, intra totdeauna în partea dintîi a cortului.
7 Dar în partea a doua intra numai marele preot, odata pe an, si nu fara sînge, pe care îl aduce pentru sine însus si pentru pacatele din nestiinta ale norodului.
8 Prin aceasta, Duhul Sfînt arata ca drumul în Locul prea sfînt, nu era înca deschis cîta vreme sta în picioare cortul dintîi.
9 Aceasta era o asemanare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri si jertfe, cari nu pot duce pe cel ce se închina în felul acesta, la desavîrsirea ceruta de cugetul lui.
10 Ele sînt doar niste porunci pamîntesti, date, ca toate cele privitoare la mîncari, bauturi si felurite spalaturi, pîna la o vreme de îndreptare.
11 Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare si mai desavîrsit, care nu este facut de mîni, adica nu este din zidirea aceasta;
12 si a intrat, odata pentru totdeauna, în Locul prea sfînt, nu cu sînge de tapi si de vitei, ci cu însus sîngele Sau, dupa ce a capatat o rascumparare vecinica.
13 Caci daca sîngele taurilor si al tapilor si cenusa unei vaci, stropita peste cei întinati, îi sfinteste si le aduce curatirea trupului,
14 cu cît mai mult sîngele lui Hristos, care, prin Duhul cel vecinic, S'a adus pe Sine însus jertfa fara pata lui Dumnezeu, va va curati cugetul vostru de faptele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului cel viu!
15 Si tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legamînt nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru rascumpararea din abaterile faptuite supt legamîntul dintîi, cei ce au fost chemati, sa capete vecinica mostenire, care le -a fost fagaduita.
16 În adevar, acolo unde este un testament, trebuie neaparat sa aiba loc moartea celui ce l -a facut.
17 Pentruca un testament nu capata putere decît dupa moarte. N'are nici o putere cîta vreme traieste cel ce l -a facut.
18 De aceea si întîiul legamînt n'a fost sfintit fara sînge.
19 Si într'adevar, Moise, dupa ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sînge de vitei si de tapi, cu apa, lîna stacojie si isop, a stropit cartea si tot norodul,
20 si a zis: ,,Acesta este sîngele legamîntului, care a poruncit Dumnezeu sa fie facut cu voi.``
21 De asemenea, a stropit cu sînge cortul si toate vasele pentru slujba.
22 Si, dupa Lege, aproape totul este curatit cu sînge; si fara varsare de sînge, nu este iertare.
23 Dar, deoarece chipurile lucrurilor cari sînt în ceruri, au trebuit curatite în felul acesta, trebuia ca însesi lucrurile ceresti sa fie curatite cu jertfe mai bune decît acestea.
24 Caci Hristos n'a intrat într'un locas de închinare facut de mîna omeneasca, dupa chipul adevaratului locas de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca sa Se înfatiseze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.
25 Si nu ca sa Se aduca de mai multe ori jertfa pe Sine însus, ca marele preot, care intra în fiecare an în Locul prea sfînt cu un sînge, care nu este al lui;
26 fiindca atunci ar fi trebuit sa patimeasca de mai multe ori dela întemeierea lumii; pe cînd acum, la sfîrsitul veacurilor, S'a aratat o singura data, ca sa stearga pacatul prin jertfa Sa.
27 Si, dupa cum oamenilor le este rînduit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata,
28 tot asa, Hristos, dupa ce S'a adus jertfa o singura data, ca sa poarte pacatele multora, Se va arata a doua oara, nu în vederea pacatului, ca sa aduca mîntuirea celor ce -L asteapta.