1 Corinteni

Capitol 3

1 Cît despre mine, fratilor, nu v'am putut vorbi ca unor oameni duhovnicesti, ci a trebuit sa va vorbesc ca unor oameni lumesti, ca unor prunci în Hristos.
2 V'am hranit cu lapte, nu cu bucate tari, caci nu le puteati suferi; si nici acum chiar nu le puteti suferi,
3 Pentruca tot lumesti sînteti. În adevar, cînd între voi sînt zavistii, certuri si desbinari, nu sînteti voi lumesti si nu traiti voi în felul celorlalti oameni?
4 Cînd unul zice: ,,Eu sînt al lui Pavel!`` Si altul: ,,Eu sînt al lui Apolo``: nu sînteti voi oameni de lume?
5 Cine este Pavel? Si cine este Apolo? Niste slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari ati crezut; si fiecare dupa puterea data lui de Domnul.
6 Eu am sadit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca:
7 asa ca nici cel ce sadeste, nici cel ce uda nu sînt nimic; ci Dumnezeu, care face sa creasca.
8 Cel ce sadeste si cel ce uda, sînt tot una; si fiecare îsi va lua rasplata dupa osteneala lui.
9 Caci noi sîntem împreuna lucratori cu Dumnezeu. Voi sînteti ogorul lui Dumnezeu, cladirea lui Dumnezeu.
10 Dupa harul lui Dumnezeu, care mi -a fost dat, eu, ca un mester-zidar întelept, am pus temelia, si un altul cladeste deasupra. Dar fiecare sa ia bine seama cum cladeste deasupra.
11 Caci nimeni nu poate pune o alta temelie decît cea care a fost pusa, si care este Isus Hristos.
12 Iar daca cladeste cineva pe aceasta temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fîn, trestie,
13 lucrarea fiecaruia va fi data pe fata: ziua Domnului o va face cunoscut, caci se va descoperi în foc. Si focul va dovedi cum este lucrarea fiecaruia.
14 Daca lucrarea zidita de cineva pe temelia aceea, ramîne în picioare, el va primi o rasplata.
15 Daca lucrarea lui va fi arsa, îsi va pierde rasplata. Cît despre el, va fi mîntuit, dar ca prin foc.
16 u stiti ca voi sînteti Templul lui Dumnezeu, si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste în voi?
17 Daca nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; caci Templul lui Dumnezeu este sfînt: si asa sînteti voi.
18 imeni sa nu se însele: Daca cineva dintre voi se crede întelept în felul veacului acestuia, sa se faca nebun, ca sa ajunga întelept.
19 Caci întelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: ,,El prinde pe cei întelepti în viclenia lor.``
20 Si iaras: ,,Domnul cunoaste gîndurile celor întelepti. Stie ca sînt desarte.``
21 imeni sa nu se faleasca dar cu oameni, caci toate lucrurile sînt ale voastre:
22 fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viata, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sînt ale voastre,
23 si voi sînteti ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu.