Faptele Apostolilor
Capitol 21
1 Dupa ce ne-am smuls din bratele lor, am plecat pe apa, si ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, si deacolo la Patara.
2 Am gasit o corabie, care avea sa treaca în Fenicia, ne-am suit în ea, si am plecat.
3 Am trecut prin fata insulei Cipru, am lasat -o la stînga, si ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea sa se descarce corabia.
4 Acolo am gasit pe ucenici, si am ramas sapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel sa nu se suie la Ierusalim.
5 Dar cînd s'au împlinit zilele, am plecat, si ne-am vazut de drum; si ne-au petrecut toti, cu nevestele si copiii, pîna afara din cetate. Am îngenuncheat pe mal, si ne-am rugat.
6 Apoi ne-am luat ziua buna unii dela altii, si noi ne-am suit în corabie iar ei s'au întors acasa.
7 Dupa ce ne-am ispravit calatoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fratilor, si am stat la ei o zi.
8 A doua zi, am plecat si am ajuns la Cezarea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul din cei sapte, si am gazduit la el.
9 El avea patru fete fecioare cari prooroceau.
10 Fiindca stateam de mai multe zile acolo, un prooroc, numit Agab, s'a pogorît din Iudea,
11 si a venit la noi. A luat brîul lui Pavel, si -a legat picioarele si mînile, si a zis: ,,Iata ce zice Duhul Sfînt: ,Asa vor lega Iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brîul acesta, si -l vor da în mînile Neamurilor.`
12 Cînd am auzit lucrul acesta, atît noi cît si cei de acolo am rugat pe Pavel sa nu se suie la Ierusalim.
13 Atunci Pavel a raspuns: ,Ce faceti de plîngeti asa, si-mi rupeti inima? Eu sînt gata nu numai sa fiu legat, dar chiar sa si mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.``
14 Daca am vazut ca nu -l putem îndupleca, n'am mai staruit, si am zis: ,Faca-se voia Domnului!`
15 Dupa zilele acelea, ne-am pregatit de plecare, si ne-am suit la Ierusalim.
16 Cîtiva ucenici din Cezarea au venit si ei cu noi, si ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam sa gazduim. Pavel la Ierusalim în Templu.
17 Cînd am ajuns la Ierusalim, fratii ne-am primit cu bucurie.
18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov, si toti presbiterii s'au adunat acolo.
19 Dupace le -a dat ziua buna, le -a istorisit cu deamaruntul ce facuse Dumnezeu în mijlocul Neamurilor prin slujba lui.
20 Cînd l-au auzit, au proslavit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis: ,Vezi, frate, cîte mii de Iudei au crezut, si toti sînt plini de rîvna pentru Lege.
21 Dar ei au auzit despre tine ca înveti pe toti Iudeii, cari traiesc printre Neamuri, sa se lepede de Moise, ca le zici sa nu-si taie copiii împrejur, si sa nu traiasca potrivit cu obiceiurile.
22 Ce este de facut? Negresit, multimea are sa se adune, caci vor auzi ca ai venit.
23 Deci, fa ce-ti vom spune noi. Avem aici patru barbati, cari au facut o juruinta.
24 Ia -i cu tine, curateste-te împreuna cu ei, si cheltuieste tu pentru ei, ca sa-si rada capul. Si astfel vor cunoaste toti ca nu este nimic adevarat din celece au auzit despre tine, ci ca si tu umbli întocmai dupa rînduiala, si pazesti Legea.
25 Cu privire la Neamurile, cari au crezut, noi am hotarît si le-am scris ca trebuie sa se fereasca de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de dobitoace zugrumate si de curvie.``
26 Atunci Pavel a luat pe oamenii aceia, s'a curatit, si a intrat cu ei a doua zi în Templu, ca sa vesteasca sfîrsitul zilelor curatirii cînd se va aduce jertfa pentru fiecare din ei.
27 Catre sfîrsitul celor sapte zile, Iudeii din Asia, cînd au vazut pe Pavel în Templu, au întarîtat tot norodul, au pus mînile pe el,
28 si au început sa strige: ,,Barbati Israeliti, dati ajutor! Iata omul, care propovaduieste pretutindeni si în toata lumea împotriva norodului, împotriva Legii si împotriva locasului acestuia; ba, înca a vîrît si pe niste Greci în Templu, si a spurcat acest locas sfînt.``
29 În adevar, vazusera mai înainte pe Trofim Efeseanul, împreuna cu el în cetate, si credeau ca Pavel îl bagase în Templu.
30 Toata cetatea s'a pus în miscare, si s'a strîns norodul din toate partile. Au pus mîna pe Pavel, si l-au scos afara din Templu, ale carui usi au fost încuiate îndata.
31 Pe cînd cercau sa -l omoare, s'a dus vestea la capitanul oastei ca tot Ierusalimul s'a turburat.
32 Acesta a luat îndata ostasi si sutasi, si a alergat la ei. Cînd au vazut pe capitan si pe ostasi, au încetat sa mai bata pe Pavel.
33 Atunci capitanul s'a apropiat, a pus mîna pe el, si a poruncit sa -l lege cu doua lanturi. Apoi a întrebat cine este si ce a facut.
34 Dar unii strigau într'un fel, altii într'alt fel prin multime; fiindca nu putea deci sa înteleaga adevarul, din pricina zarvei, a poruncit sa -l duca în cetatuie.
35 Cînd a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit sa fie dus de ostasi, din pricina îmbulzelii norodului întarîtat;
36 caci multimea norodului se tinea dupa el, si striga: ,,La moarte cu el!``
37 Tocmai cînd era sa fie bagat în cetatuie, Pavel a zis capitanului: ,,Îmi este îngaduit sa-ti spun ceva?`` Capitanul a raspuns: ,,Stii greceste?
38 u cumva esti Egipteanul acela, care s'a rasculat acum în urma, si a dus în pustie pe cei patru mii de tîlhari?``
39 ,,Eu sînt Iudeu``, a spus Pavel, ,,din Tarsul din Cilicia, cetatean al unei cetati nu fara însemnatate. Te rog, da-mi voie sa vorbesc norodului.``
40 Dupa ce i -a dat voie capitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte, si a facut semn norodului cu mîna. S'a facut o mare tacere, si Pavel le -a vorbit în limba evreiasca astfel: