2 Petru

Capitol 2

1 În norod s'au ridicat si prooroci mincinosi, cum si între voi vor fi învatatori mincinosi, cari vor strecura pe furis erezii nimicitoare, se vor lepada de Stapînul, care i -a rascumparat, si vor face sa cada asupra lor o pierzare napraznica.
2 Multi îi vor urma în destrabalarile lor. Si, din pricina lor, calea adevarului va fi vorbita de rau.
3 În lacomia lor vor cauta ca, prin cuvîntari înselatoare, sa aiba un cîstig dela voi. Dar osînda îi paste de multa vreme, si pierzarea lor nu dormiteaza.
4 Caci daca n'a crutat Dumnezeu pe îngerii cari au pacatuit, ci i -a aruncat în Adînc, unde stau înconjurati de întunerec, legati cu lanturi si pastrati pentru judecata;
5 daca n'a crutat El lumea veche, ci a scapat pe Noe, acest propovaduitor al neprihanirii, împreuna cu alti sapte insi, cînd a trimes potopul peste o lume de nelegiuiti;
6 daca a osîndit El la peire si a prefacut în cenusa cetatile Sodoma si Gomora, ca sa slujeasca de pilda celor ce vor trai în nelegiuire,
7 si daca a scapat pe neprihanitul Lot, care era foarte întristat de viata destrabalata a acestor stricati;
8 (caci neprihanitul acesta, care locuia în mijlocul lor, îsi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihanit, din pricina celor ce vedea si auzea din faptele lor nelegiuite;) -
9 însemneaza ca Domnul stie sa izbaveasca din încercare pe oamenii cucernici, si sa pastreze pe cei nelegiuiti, ca sa fie pedepsiti în ziua judecatii:
10 mai ales pe ceice, în pofta lor necurata, umbla poftind trupul altuia, si dispretuiesc stapînirea.
11 pe cînd îngerii, cari sînt mai mari în tarie si putere, nu aduc înaintea Domnului nicio judecata batjocoritoare împotriva lor.
12 Dar acestia, ca niste dobitoace fara minte, din fire sortite sa fie prinse si nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri în însas stricaciunea lor,
13 si îsi vor lua astfel plata cuvenita pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este sa traiasca în placeri ziua nameaza mare. Ca niste întinati si spurcati, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospateaza împreuna cu voi.
14 Le scapara ochii de preacurvie, si nu se satura de pacatuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsa la lacomie, sînt niste blestemati!
15 Dupa ce au parasit calea cea dreapta, au ratacit, si au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata faradelegii.
16 Dar a fost mustrat aspru pentru calcarea lui de lege: o magarita necuvîntatoare, care a început sa vorbeasca cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei proorocului.
17 amenii acestia sînt niste fîntîni fara apa, niste nori, alungati de furtuna: lor le este pastrata negura întunerecului.
18 Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele carnii si cu desfrînari, pe cei ce de abia au scapat de cei ce traiesc în ratacire.
19 Le fagaduiesc slobozenia, în timp ce ei însisi sînt robi ai stricaciunii. Caci fiecare este robul lucrului de care este biruit.
20 În adevar, daca, dupace au scapat de întinaciunile lumii, prin cunoasterea Domnului si Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurca iaras si sînt biruiti de ele, starea lor de pe urma se face mai rea decît cea dintîi.
21 Ar fi fost mai bine pentru ei sa nu fi cunoscut calea neprihanirii, decît, dupace au cunoscut -o, sa se întoarca dela porunca sfînta, care le fusese data.
22 Cu ei s'a întîmplat ce spune zicala adevarata: ,,Cînele s'a întors la ce varsase``, si ,,scroafa spalata s'a întors sa se tavaleasca iaras în mocirla.``