Habacuc

Capitol 3

1 Rugaciunea proorocului Habacuc. (De cîntat în felul cîntecelor de jale).
2 Cînd am auzit, Doamne, ce ai vestit, m'am îngrozit. Însufleteste-Ti lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fa-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mînia Ta, adu-ti aminte de îndurarile Tale!
3 Dumnezeu vine din Teman, si Cel Sfînt vine din muntele Paran... -(Oprire.) -Maretia Lui acopere cerurile, si slava Lui umple pamîntul.
4 Stralucirea Lui este ca lumina soarelui, din mîna Lui pornesc raze, si acolo este ascunsa taria Lui.
5 Înaintea Lui merge ciuma, si molima calca pe urmele lui.
6 Se opreste, si masoara pamîntul cu ochiul; priveste, si face pe neamuri sa tremure; muntii cei vecinici se sfarîma, dealurile cele vechi se pleaca; El umbla pe carari vecinice.
7 Vad corturile Etiopiei, pline de groaza, si se cutremura colibele din tara Madianului.
8 S'a mîniat oare Domnul pe rîuri? Împotriva rîurilor se aprinde mînia Ta, sau împotriva marii se varsa urgia Ta, de ai încalecat pe caii Tai, si Te-ai suit în carul Tau de biruinta?
9 Arcul Tau este desvelit; blestemele sînt sagetile Cuvîntului Tau... -(Oprire.) -Tu despici pamîntul ca sa dai drumul rîurilor.
10 La vederea Ta, se cutremura muntii; se napustesc rîuri de apa; adîncul îsi ridica glasul, si îsi înalta valurile în sus.
11 Soarele si luna se opresc în locuinta lor, de lumina sagetilor Tale cari pornesc, de stralucirea sulitei Tale care luceste.
12 Tu cutreieri pamîntul în urgia ta, zdrobesti neamurile în mînia Ta.
13 Iesi ca sa izbavesti pe poporul Tau, sa izbavesti pe unsul Tau; sfarîmi acoperisul casei celui rau, o nimicesti din temelii pîna în vîrf. -(Oprire.) -
14 Strapungi cu sagetile Tale capul capeteniilor lui, cari se napustesc peste mine ca furtuna, sa ma puna pe fuga, scotînd strigate de bucurie, ca si cum ar fi si mîncat pe cel nenorocit în culcus.
15 Cu caii Tai mergi pe mare, pe spuma apelor mari.
16 Cînd am auzit... lucrul acesta, mi s'a cutremurat trupul; la vestea aceasta, mi se înfioara buzele, îmi intra putrezirea în oase, si-mi tremura genunchii. Caci as putea oare astepta în tacere ziua necazului, ziua cînd asupritorul va merge împotriva poporului?
17 Caci chiar daca smochinul nu va înflori, vita nu va da niciun rod, rodul maslinului va lipsi, si cîmpiile nu vor da hrana, oile vor pieri din staule, si nu vor mai fi boi în grajduri,
18 eu tot ma voi bucura în Domnul, ma voi bucura în Dumnezeul mîntuirii mele!
19 Domnul Dumnezeul este taria mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor, si ma face sa merg pe înaltimile mele. -Catre mai marele cîntaretilor. De cîntat cu instrumente cu coarde