Iosua

Capitol 14

1 Iata locurile pe cari le-au primit copiii lui Israel ca mostenire în tara Canaanului, pe cari li le-au împartit între ei preotul Eleazar, Iosua, fiul lui Nun, si capeteniile de familie ale semintiilor copiilor lui Israel.
2 Împartirea s'a facut prin sorti, cum poruncise Domnul prin Moise, pentru cele noua semintii si jumatate.
3 Caci Moise daduse o mostenire celor doua semintii si jumatate de cealalta parte a Iordanului; dar Levitilor nu le daduse mostenire printre ei.
4 Fiii lui Iosif, alcatuiau doua semintii: Manase si Efraim; si Levitilor nu li s'a dat parte în tara, afara de cetatile pentru locuit, cu locurile goale dimprejurul lor pentru turmele si averile lor.
5 Copiii lui Israel au facut întocmai dupa poruncile pe cari le daduse lui Moise Domnul, si au împartit tara.
6 Fiii lui Iuda s'au apropiat de Iosua, la Ghilgal; si Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, i -a zis: ,,Stii ce a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine si cu privire la tine, la Cades-Barnea.
7 Eram în vîrsta de patruzeci de ani cînd m'a trimes Moise, robul Domnului, din Cades-Barnea, ca sa iscodesc tara, si i-am adus stiri asa cum îmi spunea inima mea curata.
8 Fratii mei cari se suisera împreuna cu mine au taiat inima poporului, dar eu am urmat în totul calea Domnului, Dumnezeului meu.
9 Si în ziua aceea Moise a jurat, si a zis: ,,Tara în care a calcat piciorul tau, va fi mostenirea ta pe vecie, pentru tine si pentru copiii tai, pentruca ai urmat în totul voia Domnului, Dumnezeului meu``.
10 Acum iata ca Domnul m'a tinut în viata, cum a spus. Sînt patruzeci si cinci de ani decînd vorbea Domnul astfel lui Moise, cînd umbla Israel prin pustie; si acum iata ca azi sînt în vîrsta de optzeci si cinci de ani.
11 Si astazi, sînt tot asa de tare ca în ziua cînd m'a trimes Moise; am tot atîta putere cît aveam atunci, fie pentru lupta, fie pentru ca sa merg în fruntea voastra.
12 Da-mi dar muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea; caci ai auzit atunci ca acolo sînt Anachimi, si ca sînt cetati mari si întarite. Domnul va fi, poate, cu mine, si -i voi izgoni, cum a spus Domnul``.
13 Iosua a binecuvîntat pe Caleb, fiul lui Iefune, si i -a dat ca mostenire Hebronul.
14 Astfel Caleb, fiul lui Iefune, Chenizitul, a avut de mostenire pîna în ziua de azi Hebronul, pentruca urmase în totul calea Domnului, Dumnezeului lui Israel.
15 Hebronul se chema mai înainte Chiriat-Arba: Arba fusese omul cel mai mare dintre Anachimi. Si tara s'a odihnit de razboi.